CLIO.  VELICA, doamna

Mihai o cunoscuse pe Velica încă din 1595, când își petrecuse, la invitația lui Sigismund, sărbătorile de iarnă și Anul Nou.

Doamna Velica, cum și spunea, femeie frumoasă și deșteaptă, avea să fie una din personajele cheie  ale vieții politice și mondene de la Curtea Princiară din Alba Iulia. Fiica logofătului Ion din Pitești (Norocea) și a domniței Stana, fiica domnitorului Mircea Ciobanu, a ajuns favorita și iubita lui Mihai Viteazul. Velica fusese căsătorită cu un boier muntean, Dumitru, mort de tânăr, apoi deveni soția italianului Fabio Genga, favoritul principelui Sigismund Bathory. Tatăl său, logofăt Norocea, unul din cei mai bogați boieri români, cu moșii în Țara Românească și în Transilvania, era foarte influent la Curtea Princiară din Alba Iulia. Mai ales după ce descoperise un complot împotriva principelui. Lucrase și în slujba lui Mihai, ca trimis al acestuia în Ardeal. În ținutul Albei deținea moșiile Stremț, Cetea, o casă și moșie la Sebeș. Mihai o cunoscuse pe Velica încă din 1595, când își petrecuse, la invitația lui Sigismund, sărbătorile de iarnă și Anul Nou. Atunci era însoțit de doamna Stanca și de copiii Nicolae și Florica.

După ce a devenit Principe al Ardealului, nu s-a sfiit să-și ascundă dragostea față de Velica.

O lua cu el peste tot, ba a dus-o și la Târgoviște. Un agent neamț, aflat la Alba Iulia, scria împăratului Rudolph, pe 15 martie 1600: „Toate trebile țării le are în mână o jupâneasă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ține vodă în știința tuturor, până într-atât încât a porunci soțului, sub pedeapsa de moarte, să n-aibă a face cu dânsa”.

La îndemnul Velicăi, Mihai, va porunci refacerea picturii din Geoagiu de Sus și a celei de la Mănăstirea Râmeț, iar acestui locaș îi va face și generoase danii. Odată cu moartea lui Mihai dispare și Velica de pe scena istoriei Albei [St. Meteș, C. Gane].