Portretul unei tinere care pictează cu mărgele
Există frumusețe în simplitate și putere în alegerile pe care le facem în viață. Astăzi, vă voi povesti despre o tânără inspirațională, o fată simplă, dar plină de inimă și pasiune pentru frumos.
Această tânără se numește Andreea Trifa, locuiește în Teiuș și este o prezență discretă în lumea agitată în care trăim. Nu poartă haine scumpe sau nu se laudă cu realizările sale, ci alege să își trăiască viața în mod autentic și să pună accent pe lucrurile care contează cu adevărat.
Una dintre pasiunile ei este voluntariatul. Activează ca și voluntar al Fundației Emanuel Betania Teiuș, unde petrece timp cu „piticii” de la Grădinița cu Program Normal “Emanuel”.
În plus, Andreea are și o altă pasiune – este pasionată de realizarea tablourilor cu mărgele (sau diamante). Este o pasiune recent descoperită, o pasiunea în care a investit răbdare, perseverență și suflet. Este, totodată, o parte importantă din activitatea ei zilnică.
Pentru Andreea, viața nu este doar despre a supraviețui, ci despre a trăi în mod autentic și plin de sens. Alegând să își urmeze pasiunile și să își dedice timpul pentru a face bine în jurul ei, ea aduce lumină și speranță în viața celor din jur și demonstrează că fiecare dintre noi poate fi un agent al schimbării și al frumuseții în jurul lui.
Ce te-a inspirat să începi să creezi tablouri cu mărgele?
Am văzut pentru prima data tablouri cu mărgele colorate la o cunoștință. M-au fascinat și mi s-a părut un proces extrem de greu și, în același timp, interesant. Nu știam nimic despre executarea lor efectivă, însă ulterior m-am interesat. Totul a prins contur în luna decembrie a anului 2021, de Crăciun, când am primit cadou din partea familiei un astfel de tablou.
Cât timp îți ia să completezi un astfel de tablou?
Niciodată nu mă grăbesc și întotdeauna pun suflet în ceea ce fac. În medie, lucrez la un tablou aproximativ 3 săptămâni. Este un proces extrem de migălos, care solicită atenție și concentrare, dar aleg să fac din asta un moment în care mă relaxez pe deplin. De obicei, îmi place să lucrez în prima parte a zilei, dimineața, când lumina este excelentă.
Care a fost primul tablou pe care l-ai realizat și ce te-a determinat să îl faci?
Primul tablou a fost, așa cum am menționat mai devreme, unul cu tema religioasă, pe care l-am primit cadou – „Fecioara Maria și Pruncul”. De atunci, am continuat să îmi dezvolt pasiunea și să adaug colecției mele de tablouri diferite teme.
Ai un anumit subiect sau temă preferată pe care îl abordezi în lucrările tale?
În ceea ce mă privește, nu am o anumită preferință. Îmi place fiecare tablou pe care îl realizez și fiecare are o însemnătate aparte pentru mine. În schimb, am observat o tendință a celor pentru care realizez tablouri cu mărgele înspre teme religioase.
Ai vreun ritual sau rutină pe care îl urmezi înainte de a începe să lucrezi la un tablou?
De obicei, îmi place să lucrez la tablouri dimineața, așa cum am menționat. Pe lângă lumina cea mai buna a zilei, dimineața vine cu forțe proaspete, concentrare și voie bună – este un mod tare frumos de a-mi începe ziua.
Ai vreo poveste sau amintire specială legată de un tablou pe care l-ai creat?
Îmi amintesc cu drag de primul tablou, cel cu tema religioasă, pe care l-am oferit în dar unchiului meu.
Atunci când am început să lucrez la primele tablouri, și chiar și recent, am fost des întrebată dacă nu cumva sunt cusute, sau altfel realizate. De fiecare dată le povestesc oamenilor că fiecare biluță este lipită exact la locul ei. Mai apoi, bineînțeles, sunt întrebată care este locul ei – există o schemă de realizare a tabloului, foarte bine organizată, unde fiecare loc este indicat de o cifră/literă. La final, tabloul trebuie să fie imediat înrămat, pentru a se presa și fixa. De asta spun de fiecare dată că este o muncă destul de grea în spatele fiecărui tablou – este vorba despre atenție la detalii, minuțiozitate și răbdare.
Cum te simți atunci când cineva îți apreciază sau îți cumpără una dintre lucrările tale?
Măgulită – exact acesta este cuvântul care descrie cel mai bine starea mea atunci când cineva îmi apreciază pasiunea și munca și, mai mult decât atât, o și achiziționează.
Nu m-am gândit niciodată să câștig din această pasiune și altceva decât aprecierea celorlalți. Credeam ca le voi face doar pentru mine, ca și mod de relaxare sau pentru cei apropiați. Acum, sunt extrem de recunoscătoare celor care, nu de puține ori, îmi apreciază munca în care investesc suflet și răbdare cu laude în genul „ai mâini de aur”.
Care sunt planurile tale pentru viitor în ceea ce privește crearea tablourilor?
Nu m-am gândit atât de departe în ceea ce privește crearea de tablouri cu mărgele. Ce știu sigur este că această mica poveste va continua sigur, cu aceeași pasiune din care s-a născut!
Partajează acest conținut:




Publică comentariul